Liman, 12 august 1885
Dragă Burlă,
Au trecut peste două săptămâni de când sunt aici și mă coc zilnic în băi de glod cald de 30 grade Reaumur. Nu pot zice că vremea aceasta a trecut fără să-mi facă bine. Durerile necontenite pe cari le aveam în Iași nu le mai simt aici, însă încă nu toate ranele s-a închis și mă tem că, de s-ar închide chiar, vindecarea să nu fie timporară și să nu apară din nou când mă voi întoarce în țară. La Odesa n-am fost în timpul acesta decât de vro două ori, ca să-mi iau medicamente și tutun. Cel din urmă e și scump și rău, încât în privirea aceasta orientalul din mine o duce greu.
E timp asemenea să chibzuiți în privința lui nervus rerum, căci, de m-oi vindeca, de nu m-oi vindeca, de plată știu că nu pot să scap. Îmi trebuiesc 100 de ruble cel puțin — dac-or fi mai multe nu vor strica nimic. În cazul când mi le veți trimite, rămân încă cu 60 franci pentru întoarcere, din care am să plătesc o zi sau două rămânerea în Odesa, pentru vizarea pasportului, biletul de drum și neapăratele bacșișuri. Iar de nu mi le veți trimite, vor îngriji cinovnicii ruși pentru mine în vro încăpere a onorabilei poliții.
Vremea pe aici e cam răcoroasă și, deși amenință pururea să ploaie, totuși nu face decât să picure din când în când.
Încolo, dușmanul cel mare al singurătății mele e urâtul. Persoanele cîte sunt aici nu vorbesc decât rusește sau leșește, abia vro două din ele rup cîte un cuvânt nemțesc ori franțuzesc. Astfel, deși nu tocmai vorbăreț de felul meu, sunt condamnat la un mutism absolut. De citit n-am asemenea ce citi, decât o ediție a lui Heine, rătăcite printre bucoavnele doctorului secundar... Pân-acum nici un român nu-mi interesează existința și n-o împinge la o mai mare activitate ; — vântul și valurile lacului, cu freamătul lor neîncetat, iată singurul acompaniament al zilelor și nopților, cari se scurg uniforme și monotone ca bătăile unui ceasornic de părete.
Rugându-te dar să [nu] mă uiți aici, irosit printre ruși, rămân al tău
credincios prieten
M. Eminescu
Adresa mea :
M. Eminescu
Andrejevsky Liman
à Odessa (Russie)
Établissement du dr. Iachimowicz
Mihai Eminescu, Opere vol. XVI Corespondență [1885]
Note:
Eminescu se afla în stațiunea Liman de lângă Odesa, pe atunci în Rusia, azi în Ucraina, unde își trata boala fizică (de la picioare) cu bai de nămol.
Deși scrisă la 2 ani după declanșarea bolii psihice, scrisoarea asta, ca și altele trimise de acolo, e mărturie că Eminescu era atunci într-o perioadă de luciditate - ceea ce nu se potrivește cu diagnosticul de paralizie progresivă de origine sifilitică, susținut de unii din contemporanii lui, dar și de unii din contemporanii noștri.
Era singur (singurul român) acolo, pe teritoriul Rusiei (rivala Austriei) și în loc să fugă, să i se piardă urma, cere bani să se întoarcă în România - ceea ce nu se potrivește deloc cu ipoteza conspirației germano-austriaco-maioresciano-regale, la modă azi.
Vasile Burlă - junimist, prieten al lui Eminescu din studenție, i-a purtat de grijă în perioada bolii.
30 grade Reaumur - 37 grade Celsius
nervus rerum - banii
cinovnic - funcționar de stat (de rang inferior) rus (sursa: DEX)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu