Se bate miezul nopții în clopotul de-aramă,
Și somnul, vameș vieții, nu vrea să-mi ieie vamă.
Pe căi bătute-adesea vrea mintea să mă poarte,
S-asamăn între-olaltă viață și cu moarte;
Ci cumpăna gândirii-mi și azi nu se mai schimbă,
Căci între amândouă stă neclintita limbă.
Din volumul Poesii (1884) - prima ediție, îngrijită de Maiorescu - ebook gratuit
Notă: Într-o primă versiune făcea parte din poemul dramatic Andrei Mureșanu (scris în perioada studenției, pe la 20 ani) , după cum vedem în manuscris.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu