Eminescu în pragul nebuniei - Cabala

Kaballa mea proprie călugăr — secretar general la esterne în calitate de călugăr — arhidiacon — arhimandrit episcop in partibus, dr. in teologie, delegat la patriarhie în afacerile mănăstirilor închinate (Să formez un anume dosar al tuturor mănăstirilor române din toate colțurile de pământ) patriarh oecumenic.
Domnitor al locurilor sfinte și al Orientului întreg.

*

Propunere Internaționalei roșie 

Spânzurați-mi pe Ruset! și vă da[u] un mijloc de-a ucide pe împăratul Rosiei printr-un turc îmbrăcat călugărește, care să fie trimis la curte c-un călugăr bulgar c-o depeșă de felicitație

*

Caballa lui Arbore. Intrare în legătură cu toată ramificația întinsă a socialismului.
Cunoaște * toate, toate firele care sapă Rusia;
împușcat împăratul printr-un om c-o misiune oficială, care va [fi] primit de dânsul

*

să-l fac să fie spânzurat de socialiști

Mihai Eminescu, Opere vol. XV Fragmentarium  [Texte scrise în primăvara și vara anului 1883] [Cabale]

Manuscrisul 2292, paginile 24r, 34r, 27r, 30v  (r = față, v = verso)

Notă:  Aceste însemnări le-a scris Eminescu, din câte se pare, chiar în perioada dinaintea izbucnirii nebuniei și internării lui, care s-a petrecut în data de 28 iunie 1883. Pe când era în deplinătatea facultăților mintale, Eminescu era împotriva ideii de asasinat politic, chiar dacă era vorba de adversarii liberali, după cum se vede din articolele publicate în Timpul când cu atentatul eșuat asupra lui I. C. Brătianu.