Cei mai mulți, când aud cuvântul idealism...

Cei mai mulți, când aud cuvântul „idealism”, își închipuie sub el cam contrarul de la mâncare și băutură sau pe-un om ce vorbește într-aiurea, ce crede că tot ce zboară se și mănâncă; încât idealism și tacâm de nebun e, dup-opiniunea multora, cam unul și același lucru. Un novelist român spunea că dracul, când n-are de lucru, își cântărește coada, omul, când n-are ce lucra, face filozofie. Această aplicare a unui proverb popular la filozofie în genere și la idealism în special e adevărată, în următorul înțeles: Când omul înzestrat de natură c-o porție de creieri mai mare decât semenii săi n-are de lucru, nu muncește pentru hrana de toate zilele, atunci nu face ca plebea spirituală, care-și omoară vremea în petreceri deșerte, ci-și cântărește puterile sufletului său, filozofează sau produce ceva din puterea minții, se ține de știință, de literatură, de arte.

Mihai Eminescu, Opere vol. XV Fragmentarium [Își cântărește puterile sufletului, filozofează]