Homer și Macedonski

Dac-ar exista o înaintare absolută în omenire — un spor real de puteri — atunci Homer ar trebui să fi fost un măgar și Macedonski un geniu — pe când tocmai contrariul e adevărat.

Mihai Eminescu, Opere vol. XV Fragmentarium [Homer și Macedonski]

Notă: Eu nu subscriu la părerea lui Eminescu - am admirat mult (până la un punct) Thalassa lui Macedonski. Dar astfel de insulte între scriitori celebri - să nu uităm și reciproca, epigrama de tristă amintire a lui Macedonski - sunt frecvente și la case (țări) mai mari: vedeți ce colecție vastă de atacuri au cules cei de la Huffington Post din literatura de limbă engleză (via bookaholic.ro).

Progresul omenirii - nu numai geniile

Domnilor, progresul omenirei nu zace adesea în mulțimea geniilor săi — națiuni cu genii străluciți sunt adesea nefericite — ci în acele personagii mute ale istoriei care lucrează neobosit, fără altă răsplată decât conștiința datoriei împlinite, în fine progresul e în toți, nu în unul or în unii.

Mihai Eminescu, Opere vol. IX Publicistică [Domnilor, progresul omenirei] 

Progresul omenirii - popoarele tinere

Progresul omenirii consistă în aceea că popoare nouă, tinere, își apropriază rezultatele intelectuale ale celor îmbătrânite, ca o provizie gata și câștigată deja, care pentru civilizațiunea lor ulterioară [e] numai punctul de plecare. Energia cheltuită și prefăcută în rezultate intelectuale a poporului bătrân și murind se transmite celui tânăr. În infinitul timpului cele tinere o duc mai departe, adaogă la suma moștenită energia lor, pe care o cheltuiesc istoricește, asemenea în formă de cultură, și se sting la rândul lor. Progresul națiunilor e limitat, progresul omenirii infinit. Cu toate aceste progresul n-ar fi posibil, cum mișcarea n-ar fi posibilă  când temperatura ar fi una. Trebuie să esiste deosebiri între incultură și cultură, între tinerețe și bătrânețe etnică.

Mihai Eminescu, Opere vol. XV Fragmentarium [Progresul omenirii]

Libertate și inegalitate

Fără libertate și fără inegalitate nu există progres. Cine zice însă libertate, inegalitate zice. Nimic nu este mai inegalitar decât libertatea. Inegalitatea reală e însă întemeiată pe cantități de muncă, fie în mișcare, fie aprovizionate. Inegalitatea factice e întemeiată pe dreptul pozitiv.

Mihai Eminescu, Opere vol. XV Fragmentarium [Libertate și inegalitate]